Reprezentarea în mass-media joacă un rol crucial în modelarea normelor de gen din societate, influențând percepțiile și comportamentele legate de identitatea de gen. Printre numeroasele sale influențe, mass-media contribuie semnificativ la modelarea și consolidarea normelor de gen—adică a așteptărilor societății cu privire la ceea ce înseamnă să fii bărbat sau femeie.

Prin diverse forme de media, de la televiziune și filme până la reclame și rețele sociale, reprezentările de gen au un impact semnificativ asupra modului în care indivizii se percep pe ei înșiși și pe ceilalți.
Acest articol examinează modul în care reprezentarea în mass-media modelează normele de gen, evidențiind atât influența sa, cât și eforturile continue de a contesta aceste norme.

Influența mass-media asupra normelor de gen

Mass-media reprezintă un instrument puternic în modelarea narațiunilor culturale și a așteptărilor societății. Cercetările indică faptul că reprezentările media consolidează adesea o ideologie dominantă, portretizând bărbații ca fiind superiori și femeile ca fiind subordonate. Acest portret hegemonic perpetuează rolurile tradiționale de gen, în care bărbații sunt asociați cu puterea și asertivitatea, în timp ce femeile sunt legate de îngrijire și supunere. (1) (2)

Cercetările Institutului Geena Davis privind genul în mass-media subliniază acest aspect. Într-un studiu asupra filmelor de familie, institutul a constatat că numărul personajelor masculine depășește cu aproape 3 la 1 numărul personajelor feminine (3). În plus, personajele feminine sunt mai susceptibile de a fi sexualizate, fiind adesea descrise cu tipuri de corp nerealiste și servind drept accesorii pentru protagoniștii masculini. Aceste reprezentări întăresc ideea că valoarea unei femei este legată de aspectul ei și de capacitatea ei de a sprijini personajele masculine, perpetuând normele limitative de gen (3).

Sursă: http://www.genderandeducation.com/resources-2/media-coverage/

 

Stereotipurile și consecințele lor

Reprezentările stereotipice din mass-media pot avea efecte profunde asupra convingerilor individuale și a normelor societale. Copiii și adolescenții, care se află în plin proces de formare a identității lor, caută adesea în mass-media indicii despre cum să se comporte și la ce să aspire. Studiile arată că expunerea la aceste reprezentări se corelează cu internalizarea rolurilor restrictive de gen, ceea ce duce la rezultate dăunătoare, cum ar fi sexismul crescut, hărțuirea și violența împotriva femeilor.(3) De exemplu, femeile se confruntă frecvent cu roluri hiper-sexualizate în publicitate și în filme, ceea ce poate contribui la probleme de imagine corporală și la probleme de sănătate mintală, inclusiv tulburări de alimentație și anxietate. (4)

Conceptul de anihilare simbolică subliniază modul în care subreprezentarea femeilor în mass-media întărește ideea că acestea sunt mai puțin importante sau mai puțin capabile decât bărbații. Această subreprezentare nu numai că influențează percepția publică, dar limitează și modelele disponibile pentru tinerele fete, afectându-le aspirațiile și imaginea de sine. (5)

De exemplu, fetele care sunt expuse la mass-media care pun accentul pe frumusețe și domesticitate pot interioriza aceste trăsături ca fiind principalele lor atribute, ceea ce duce la scăderea stimei de sine și la reducerea aspirațiilor în domenii precum știința, tehnologia, ingineria și matematica (STEM). În schimb, băieții expuși la reprezentări hipermasculine se pot simți presați să se conformeze idealurilor de agresivitate, stoicism emoțional și dominanță. Asociația Americană de Psihologie (APA) a observat că aceste reprezentări mediatice contribuie la probleme precum masculinitatea toxică, care poate avea efecte profunde atât asupra comportamentului individual, cât și asupra normelor societale (6).

Rolul social media

Ascensiunea social media a complicat și mai mult peisajul reprezentării de gen. Deși oferă o platformă pentru voci diverse, perpetuează, de asemenea, stereotipurile tradiționale. Conținutul care accentuează aspectul fizic și sexualizarea rămâne predominant, influențând publicul tânăr și consolidând norme dăunătoare. În schimb, rețelele de socializare pot, de asemenea, să pună în discuție aceste stereotipuri, oferind relatări alternative și prezentând un spectru mai larg de identități și expresii de gen.

Mișcări precum #MeToo și #BodyPositivity au câștigat o tracțiune semnificativă pe rețelele sociale, generând conversații despre gen și reprezentare. Aceste mișcări nu numai că scot în evidență neajunsurile mass-mediei tradiționale, dar dau și posibilitatea indivizilor să ceară portretizări mai exacte și mai diverse ale genului. Cercetările publicate în revista Sexualities subliniază modul în care aceste mișcări au schimbat discursul public cu privire la sex, putere și gen, făcând din social media un catalizator pentru schimbarea culturală (7).

Provocările actuale

Deși s-au înregistrat progrese, există în continuare provocări semnificative în ceea ce privește realizarea unei adevărate egalități de gen în reprezentarea mediatică. Industria divertismentului continuă să fie dominată de creatori de sex masculin, ceea ce duce la o lipsă de perspective diverse în povestire. Chiar și atunci când sunt reprezentate personaje diverse, acestea sunt adesea supuse „simbolismului”, în care prezența lor este mai mult simbolică decât substanțială, lipsită de profunzime și complexitate.
Rolurile de gen în publicitate rămân, de asemenea, o problemă importantă. În ciuda unor progrese, multe reclame încă se bazează pe stereotipuri de gen învechite. Un studiu publicat în Journal of Advertising Research a constatat că bărbații sunt mai susceptibili de a fi reprezentați în roluri autoritare în reclame, în timp ce femeile sunt adesea prezentate în contexte domestice sau ca obiecte ale dorinței (8). Aceste reprezentări continuă să consolideze normele de gen dăunătoare, demonstrând că mai sunt încă multe de făcut.

Reprezentarea în mass-media este un factor semnificativ în modelarea normelor de gen și a așteptărilor societale. Prin înțelegerea implicațiilor acestor reprezentări și prin susținerea unor reprezentări mai echitabile, societatea se poate îndrepta către o înțelegere mai cuprinzătoare a genului, care să dea putere tuturor indivizilor. Provocarea continuă constă în încurajarea educației mediatice și promovarea unui conținut care să reflecte complexitatea și diversitatea experiențelor umane. Viitorul reprezentării egalității de gen în mass-media va fi, probabil, modelat de promovarea continuă și de democratizarea continuă a producției media. Pe măsură ce tot mai multe voci intră în discuție, potențialul mass-mediei de a reflecta o înțelegere mai incluzivă și mai echitabilă a genului devine tot mai realizabil. However, achieving this goal will require sustained effort from creators, consumers, and advocates alike.

Referințe:

  • (1) https://www.studysmarter.co.uk/explanations/social-studies/the-media/representation-of-gender-in-the-media/
  • (2) https://www.mediasupport.org/the-crucial-role-of-media-in-achieving-gender-equality/
  • (3) Geena Davis Institute on Gender in Media. (2019). „See Jane Report.” Retrieved from seejane.org
  • (4) Santoniccolo, Fabrizio, et al. „Gender and media representations: A review of the literature on gender stereotypes, objectification and sexualization.” International journal of environmental research and public health 20.10 (2023): 5770.
  • (5) American Psychological Association. (2017). „The impact of media use and screen time on children, adolescents, and families.” Retrieved from apa.org
  • (6) Millard, J. W., Grant, P. R. (2006). „The Beauty Bias: Does Unveiling Media Images of ‘Ideal’ Body Shapes Influence Women’s Body Dissatisfaction and Intolerance for Overweight Individuals?” Journal of Social and Clinical Psychology, 25(5), 634-650. doi:10.1521/jscp.2006.25.5.634
  • (7) Eisend, M. (2019). „Gender Roles in Advertising: Measuring and Comparing Gender Stereotyping on Public and Private TV.” Journal of Advertising Research, 59(3), 285-295. doi:10.2501/JAR-2019-018