Reprezentarea media joacă un rol crucial în modelarea normelor societale de gen, influențând percepțiile și comportamentele legate de identitatea de gen.
Printre numeroasele sale influențe, mass-media joacă un rol crucial în modelarea și consolidarea normelor de gen – așteptările societății cu privire la ce înseamnă să fii bărbat sau femeie.
Prin intermediul diferitelor forme de media, de la televiziune și filme la reclame și social media, reprezentările de gen au un impact semnificativ asupra modului în care indivizii se percep pe sine și pe ceilalți.
Acest articol examinează modul în care reprezentarea mediatică modelează normele de gen, subliniind atât influența sa, cât și eforturile continue de a contesta aceste norme. Influența mass-mediei asupra normelor de gen Mass-media reprezintă un instrument puternic în modelarea narațiunilor culturale și a așteptărilor societale.
Cercetările indică faptul că reprezentările media consolidează adesea o ideologie dominantă, portretizând bărbații ca fiind superiori și femeile ca fiind subordonate.
Această reprezentare hegemonică perpetuează rolurile tradiționale de gen, în care bărbații sunt asociați cu forța și asertivitatea, în timp ce femeile sunt asociate cu îngrijirea și supunerea.
(1) (2) Cercetările de la Institutul Geena Davis privind genul în mass-media subliniază acest aspect.
Într-un studiu al filmelor de familie, institutul a constatat că personajele masculine depășesc în număr personajele feminine cu aproape 3 la 1 (3).
În plus, personajele feminine sunt mai susceptibile de a fi sexualizate, adesea descrise cu tipuri de corp nerealiste și servind drept accesorii pentru protagoniștii masculini.
Aceste reprezentări întăresc ideea că valoarea unei femei este legată de aspectul său și de capacitatea sa de a sprijini personajele masculine, perpetuând normele de gen limitative (3).

Sursa: http://www.genderandeducation.com/resources-2/media-coverage/

  Stereotipurileși consecințele lor
Reprezentările stereotipice din mass-media pot avea efecte profunde asupra convingerilor individuale și a normelor societale. Copiii și adolescenții, care sunt în plin proces de formare a identității lor, caută adesea în mass-media indicii despre cum să se comporte și la ce să aspire. Studiile arată că expunerea la aceste reprezentări se corelează cu internalizarea rolurilor restrictive de gen, ceea ce duce la rezultate dăunătoare, cum ar fi sexismul crescut, hărțuirea și violența împotriva femeilor(3). De exemplu, femeile se confruntă frecvent cu roluri hiper-sexualizate în publicitate și în filme, ceea ce poate contribui la probleme legate de imaginea corporală și de sănătate mintală, inclusiv tulburări de alimentație și anxietate(4). (4) Conceptul de anihilare simbolică subliniază modul în care subreprezentarea femeilor în mass-media consolidează ideea că acestea sunt mai puțin importante sau mai puțin capabile decât bărbații. Această subreprezentare nu numai că distorsionează percepția publică, dar limitează și modelele disponibile pentru tinerele fete, afectându-le aspirațiile și imaginea de sine. (5) De exemplu, fetele care sunt expuse la mass-media care pun accentul pe frumusețe și domesticitate pot interioriza aceste trăsături ca fiind principalele lor atribute, ceea ce duce la scăderea stimei de sine și la aspirații reduse în domenii precum știința, tehnologia, ingineria și matematica (STEM). În schimb, băieții expuși la reprezentări hipermasculine se pot simți presați să se conformeze idealurilor de agresivitate, stoicism emoțional și dominanță. Asociația Americană de Psihologie (APA) a observat că aceste reprezentări mediatice contribuie la probleme precum masculinitatea toxică, care poate avea efecte profunde atât asupra comportamentului individual, cât și asupra normelor societale (6).
Rolul social media Creșterea social media a complicat și mai mult peisajul reprezentării genurilor. Deși oferă o platformă pentru voci diverse, ea perpetuează, de asemenea, stereotipurile tradiționale.
Conținutul care accentuează aspectul fizic și sexualizarea rămâne predominant, influențând publicul tânăr și consolidând normele dăunătoare.
În schimb, social media poate, de asemenea, să pună în discuție aceste stereotipuri, oferind narațiuni alternative și prezentând un spectru mai larg de identități și expresii de gen.
Mișcări precum #MeToo și #BodyPositivity au câștigat o tracțiune semnificativă pe rețelele sociale, generând conversații despre gen și reprezentare.
Aceste mișcări nu numai că scot în evidență neajunsurile mass-mediei tradiționale, dar dau și posibilitatea persoanelor să ceară reprezentări mai exacte și mai diverse ale genului.
Cercetările publicate în revista Sexualities subliniază modul în care aceste mișcări au schimbat discursul public cu privire la sex, putere și gen, făcând din social media un catalizator pentru schimbarea culturală (7). Provocările actuale Deși s-au înregistrat progrese, rămân provocări semnificative în ceea ce privește realizarea unei adevărate egalități de gen în reprezentarea mediatică.
Industria divertismentului continuă să fie dominată de creatori de sex masculin, ceea ce duce la o lipsă de perspective diverse în povestiri.
Chiar și atunci când sunt reprezentate personaje diverse, acestea sunt adesea supuse „simbolismului”, în care prezența lor este mai mult simbolică decât substanțială, lipsită de profunzime și complexitate.
Rolurile de gen în publicitate rămân, de asemenea, o problemă importantă.
În ciuda unor progrese, multe reclame încă se bazează pe stereotipuri de gen învechite.
Un studiu publicat în Journal of Advertising Research a constatat că bărbații sunt mai susceptibili de a fi reprezentați în roluri autoritare în reclame, în timp ce femeile sunt adesea prezentate în contexte domestice sau ca obiecte ale dorinței (8).
Aceste reprezentări continuă să consolideze normele de gen dăunătoare, demonstrând că mai sunt încă multe de făcut.
Reprezentarea mediatică este un factor semnificativ în modelarea normelor de gen și a așteptărilor societății.
Înțelegând implicațiile acestor reprezentări și militând pentru reprezentări mai echitabile, societatea poate avansa către o înțelegere mai incluzivă a genului, care dă putere tuturor persoanelor.
Provocarea continuă constă în încurajarea educației mediatice și promovarea unui conținut care să reflecte complexitatea și diversitatea experiențelor umane.
Viitorul reprezentării egalității de gen în mass-media va fi, probabil, modelat de promovarea continuă și de democratizarea continuă a producției media.
Pe măsură ce tot mai multe voci intră în discuție, potențialul mass-mediei de a reflecta o înțelegere mai incluzivă și mai echitabilă a genului devine din ce în ce mai realizabil.
Cu toate acestea, atingerea acestui obiectiv va necesita eforturi susținute din partea creatorilor, consumatorilor și susținătorilor deopotrivă. Referințe:

  • (1) https://www.studysmarter.co.uk/explanations/social-studies/the-media/representation-of-gender-in-the-media/
  • (2) https://www.mediasupport.org/the-crucial-role-of-media-in-achieving-gender-equality/
  • (3) Geena Davis Institute on Gender in Media. (2019). „See Jane Report.” Retrieved from seejane.org
  • (4) Santoniccolo, Fabrizio, et al. „Gender and media representations: A review of the literature on gender stereotypes, objectification and sexualization.” International journal of environmental research and public health 20.10 (2023): 5770.
  • (5) American Psychological Association. (2017). „The impact of media use and screen time on children, adolescents, and families.” Retrieved from apa.org
  • (6) Millard, J. W., Grant, P. R. (2006). „The Beauty Bias: Does Unveiling Media Images of ‘Ideal’ Body Shapes Influence Women’s Body Dissatisfaction and Intolerance for Overweight Individuals?” Journal of Social and Clinical Psychology, 25(5), 634-650. doi:10.1521/jscp.2006.25.5.634
  • (7) Eisend, M. (2019). „Gender Roles in Advertising: Measuring and Comparing Gender Stereotyping on Public and Private TV.” Journal of Advertising Research, 59(3), 285-295. doi:10.2501/JAR-2019-018